Intenția este să creăm procese de cercetare participativă și să construim instrumente care, prin intermediul fundațiilor comunitare, să țină aproape oamenii din comunități, acum puși în fața unei noi realități.

Pentru că măsurile legate de sărbătorirea Paștelui au stârnit discuții aprinse în mediul virtual, dar și pentru că această sărbătoare este, în mod normal, un moment care aduce mai aproape comunitatea, am decis că este important să explorăm acest moment. Am descoperit că izolarea a schimbat nu doar oamenii și comunitățile, ci și modul cum ne uităm la ele, cum căutăm sens în propria noastră cultură, caracterul ei „construit” devenind mult mai transparent și mai vizibil într-un astfel de context.

Cum a fost trăită sărbătoarea Paștelui în contextul impus al pandemiei? Care au fost percepțiile oamenilor cu privire la experiența unui Paște atipic și cum a afectat izolarea sentimentul de apartenență la mediul familial sau la comunitate? Cum au perceput oamenii noua realitate, cum s-au adaptat și cum au integrat suprapunerea a două temporalități extraordinare: timpul sacru al Paștelui și timpul profan al pandemiei? Acestea au fost câteva dintre întrebările pe care le-am avut în minte când am pornit cercetarea sub îndrumarea prof. univ. Rodica Zane, etnolog.

Izolarea ne-a obligat să regândim terenul și instrumentele. Deși ne propuneam să facem o cercetare etnologică, prin definiție, bazată pe abordare micro, cu metode predilecte interviul și observația, am ales un chestionar online pentru a ajunge la mai mulți oameni din diferite zone ale țării. Am vrut să aflăm dacă există un moment cheie al sărbătorii de Paște și cum s-a transformat el în viața oamenilor, dacă au fost gesturi sau cuvinte percepute ca fiind definitorii pentru sărbătoare, cum au petrecut oamenii masa de Paște, ritualul Învierii și luatul Luminii. Ne-am întrebat ce rol a avut internetul în a aduce familiile împreună și ce s-a întâmplat cu nevoia de apartenență și cu comunitățile într-un timp al izolării fizice și al distanțării.

Chestionarul conceput sub îndrumarea Rodicăi Zane a avut 9 întrebări deschise care se refereau la modul cum au sărbătorit oamenii Paștele în pandemie, la care am adăugat 7 întrebări legate de încredere și sentimentul de apartenență la comunitate. Această parte a chestionarului am construit-o cu ajutorul antropologului Radu Umbreș.

Am lansat chestionarul în a doua zi de Paște cu ajutorul fundațiilor comunitare din București, Buzău, Țara Făgărașului, Timișoara și Vâlcea și am primit 133 de răspunsuri. Am reflectat asupra celor aflate în urma acestei cercetări în două conversații online care au avut la bază ipoteze și axe de interpretare a datelor, propuse de prof. univ. Rodica Zane, în calitate de coordonatoare a cercetării.

Podcastul „Paște iscodit” a fost conceput ca un „produs” care își propune să intermedieze între cultură și științele care o cercetează. L-am numit astfel având în vedere unul dintre sensurile verbului a iscodi – „a pătrunde cu mintea în esența lucrurilor”. În felul acesta am distins între cercetarea propriu-zisă și acest „produs” al ei, care iese din tiparele rapoartelor de cercetare, fiind conceput și ca punte de comunicare cu cei cercetați. Am lucrat orizontal, printr-o colaborare activată spontan, alegând să „montăm” datele obținute prin chestionar cu secvențe interogative și explicative selectate din discuțiile în care le-am interpretat.

Ascultați în continuare prima parte a podcastului, în care Rodica Zane și Alexandra Ștef discută rezultatele cercetării, într-o conversație moderată și narată de colega noastră, Adnana Cruceanu. Ca să dăm voce răspunsurilor primite în chestionar, am invitat prieteni actori să le interpreteze și apoi le-am corelat cu fragmente din două interviuri realizate de cercetătorul Cosmin Iliescu.

Conversația continuă în episodul următor, unde Maria Mora moderează o discuție între antropologul Radu Umbreș și Rucsandra Pop, despre multiplele sensuri la care ne gândim cînd spunem „comunitate” și despre cât de multă încredere îi mai acordăm.

Vă dorim o audiție plăcută!