Este 9 decembrie 2020. Stai în fața televizorului și scrollezi pe telefon în timp ce un prezentator se agită pe sticlă legat de exit-polluri. Poate ieri sau în urmă cu câteva zile ai votat; sau poate faci parte din milioanele de români care au ales să nu pună ștampila pe un partid. Indiferent, un flash cu BREAKING NEWS îți atrage atenția și inconștient privești ecranul: au apărut rezultatele provizorii ale alegerilor. 28% pentru PSD, 25% pentru PNL.. iar în capătul ecranului observi un 9% pentru AUR. 

Întrebare este: ai știut înainte de acele alegeri de existența partidului Alianța pentru Unirea Românilor? 

AUR 2020 – 2024

De unde să începem? Desigur, cu prima participare a partidului AUR la marea ,,luptă” politică, anume alegerile parlamentare din 2020. Iată cele mai importante direcții:

• Campania din 2020 a partidului AUR a dovedit că nu trebuie să fii un mastermind politic ori digital, ci că atâta timp cât îți cunoști instrumentele (postări pe rețelele de social media, reclame pe site-uri web) și investești o sumă de bani, poți să atragi ușor publicul țintă
• Comunicarea partidului a fost predominant populistă, caracterizându-se prin atitudini antisistem (împotriva elitei politice), dar și critică împotriva instituțiilor media (ce manipulează opinia publică), experților (ce induc panică prin pandemie) și minorităților ori străinilor (care au atitudini discriminatorii față de români) – puncte ale tipologiei populiste din mediul online atinse cu brio cf. lui Hameleers (2018)
• Conținutul s-a concentrat în jurul discursului lui George Simion, nevoia de reformă, nedreptăți aduse românilor și alegerile din Republica Moldova
• Este conturat un Proiect de Țară, un plan de redresare economică cu Călin Georgescu drept premier (actualmente candidat la prezidențiale)
• Formatul preferat este cel video, surprinzând instanțe din activitățile partidului
• Există site-uri asociate partidului care realizează conținut specific discursului partidului AUR, uneori la indigo (de ex. 4media.info, Curierul Românesc, 60m.ro)
• Conținutul, de orice natură, este distribuit în numeroasele grupuri mai mult sau mai puțin private, create de pagini oficiale ori simpatizanți
• Descoperirea limitărilor în realizarea sondajelor de opinie la cerere instituțiilor publice ori private

Totuși, din 2020 până în 2024 este cale lungă. M-am concentrat asupra anului 2024, încă un an electoral ale cărui mize sunt cu mult mai mari față de prima apariție subtilă (și subită) a partidului, împreună cu reprezentanții săi. Despre intervalul dintre acești ani electorali, să amintim în viteză doar despre câteva momente semnificative: situații precum prinderea unui deputat AUR cu posesie de droguri la intrarea în Parlament, excluderea senatoarei Șoșoacă din partid, ori acuzațiile de viol aduse unor membrii de partid ce organizau o tabără de tineret la mare. 

.

Pentru entitățile implicate, am ales site-urile oficiale care s-au dovedit că au legături cu AUR:

• partidaur.ro
• georgesimion.ro
• planulsimion.ro
• 4media.INFO
• Political.RO
• Curierul Românesc
• 60m.ro
• Ropres
• Revista Rost

Ori cele care indicau o posibilă afiliere ori un favoritism clar prin postări copiate la indigo de pe site-urile a căror afiliere a fost dovedită și/sau care au susținerea partidului:

• PresaRomaneasca.ro
• actiunea.ro
• Agentiadeinformatii.ro
• DigiPres.ro
• 5news.ro
• Comentatorii.ro
• Anchetatorii.ro
• Economistii.ro
• Partidul AUR – news

Ultimele, dar nu și cele din urmă, grupurile de Telegram:

• Susținătorii lui George Simion
• MihailNeamțuOficial

Articole de știri ori de blog, videoclipuri, imagini, postări pe rețele de socializare au fost analizate atât în contextul campaniei electorale, cât și în afara acesteia. Totuși, este eronat să privim „biosfera digitală” (sau „digisfera”) de tip AUR doar prin prisma articolelor de știri repetate de către entități media asemănătoare, luând în considerare cât de interconectate virtual sunt paginile de pe rețelele de socializare, paginile web, grupurile/canalele de comunicare și aplicația de smartphone AUR. De exemplu, putem găsi ușor link-uri de legătură între toate aceste spații, cum ar fi o trimitere la pagina lui George Simion de pe o pagină de știri, de pe pagina lui George Simion la un grup de Facebook, iar de pe grupul de Facebook la pagina oficială AUR.

Sunt ușor de identificat narațiunile comune între entitățile colaboratoare. 

Prima, tipică pentru ideologia populistă, este antiteza popor-conducere coruptă, adică AUR vs. mare parte dintre partidele și candidații de opoziție. Coaliția PSD-PNL, Mircea Geoană, USR, Elena Lasconi, Diana Șoșoacă, partidul SOS sunt „oile negre” obișnuite ale postărilor de Facebook, anchetelor-documentar realizate de către George Simion, vlogurilor, mesajelor de Telegram și articolelor de știri postate. Acestor figuri și entități publice le sunt aduse acuzații de corupție, neo-marxism, hoție, fraudarea alegerilor, presupuse legături cu Kremlinul, distrugerea intenționată a economiei românești sau politicile verzi supraimpuse, primind porecle sugestive: „covrigarul de Buzău”, „Gabriela sârmă-n fund”, „drojdierul Orban”, „masonul Mircea Geoană”, „analfabetul Ciucă”, dar și proști, idioți etc. 

Deși sunt site-uri de știri, acestea nu se feresc din a face adresări directe, ca rugămintea de a ieși la vot, ori afirmații sigure cum că AUR va câștiga alegerile. Unele publicații sunt mai acide, dure cu opoziția (5news.ro e un exemplu foarte bun), în timp ce altele au abordări mai blânde, însă în continuare neiertătoare (4media.info) care, deși par a servi mai multor „gusturi”, pot indica o modificare lentă a discursului acceptabil în mass-media – de la politici de dreapta obișnuite către unele mai extreme, așa cum explică modelul teoretic numit fereastra Overton, care se referă la discursurile și ideile politice „acceptabile” în societate, lărgindu-se și micșorându-se în funcție de diverși factori (istorie, mișcări, economie etc.). Varietatea de conținut postat online ar putea reprezenta o modalitate prin care AUR să-și reorienteze treptat discursul spre o formă din ce în ce mai extremă, dar și rezonabilă în același timp.

Desigur, aceasta nu este o regulă, deoarece se găsesc destule articole ce aduc aprecieri politicilor lui Ceaușescu (de ex. agentiadeinformatii.ro), conținut cel puțin interesant pentru un partid ce se opune neo-marxismului. Rămân actuale acuzații precum falsificarea alegerilor, manipularea știrilor ori modificarea sondajelor de către agenții media pentru a servi scopurilor elitei politice corupte în încercarea lor de a se descotorosi de AUR complet. În fața acestora, AUR pare să dețină un avantaj prin arsenalul de grupuri de Facebook și Telegram, pagini de socializare și website-uri. Citând o postare a lui George Simion din 5 iunie 2024, înainte de alegerile locale și euro-parlamentare: „Indiferent dacă ieșim cu cătușe, indiferent dacă ne oprește internetul: mergeți duminică la vot!”

Partidul AUR și reprezentanții săi depind masiv de arsenalul oferit de Internet, prin rețelele de socializare și diversitatea de conținut ce poate fi circulat prin acestea. Desigur, un partid nu-și desfășoară activitatea doar în sfera virtuală și ar fi incorect să definim acest aspect drept singura explicație a avântului populist pro-AUR, nu numai în România, dar și la nivel european. Însă chiar și momentele offline sunt transpuse într-o formă digitală, accesibilă tuturor utilizatorilor, îndepărtând barierele fizice tipice. 

Să luăm, de exemplu, conținutul online al lui George Simion. Videoclipurile sale îl prezintă adeseori pe teren, în mijlocul oamenilor, indiferent dacă împarte pliante ori se află la evenimentele oficiale ale partidului, unde se salută, se îmbrățișează, face selfie-uri ori tranzacții comerciale cu grupuri adeseori ignorate în discursului electoral (comunitățile rome, taximetriști, șoferi de autobuz, pensionari, diaspora etc.), de multe ori în spații informale (terase, târguri, restaurante, cafenele, tarabe, stații de autobuz, metrou etc.). 

Sistemul AUR nu pune în circulație doar „poveștile” sale, ci culege din media subiecte intens discutate, controversate și fierbinți: identitatea de gen a câștigătorului concursului de muzică Eurovision, scandalul de la Spitalul Pantelimon, acuzațiile aduse pugilistei Imane Khelif, recalcularea pensiilor și, mai recent, inundațiile din județul Galați – sunt printre multele subiecte prezentate superficial. Odată ce potențialul inflamator a trecut, subiectul este abandonat dacă nu poate fi integrat în discursul central al partidului. 

În prezent, Călin Georgescu, propunerea de premier a partidului AUR în anul 2020 și actual candidat în turul II, a adus la conștientizarea rolului decisiv pe care îl are Internetul în hotărârile electoratului până în punctul propunerii de către vicepreședintele ANCOM Papel Popescu de a interzice TikTok. Georgescu a părăsit AUR în 2022, după ce și-a exprimat admirația pentru legionari, însă acest lucru nu a împiedicat partidul din a-i susține candidatura în turul II, atât prin declarații, cât și conținut folositor precum expunere publică pe site-urile de știri. Totuși, acest candidat s-a dovedit mai mult decât abil în a propaga conținutul propriu pe Facebook și TikTok cu ajutorul voluntarilor din grupul de Telegram Implică-te și tu, Renașterea Romaniei, fostul „Propagator – implică-te și tu”, unde utilizatorii nu sunt simpli recipienți de mesaje, ci primesc o instruire clară despre cum să producă ei însăși mesajele. Rămâne de văzut cum această tehnică își va păstra rata de succes în continuare.

O altă temă centrală – nu numai a campaniei electorale, ci și a identității partidului – este imperativul cetățeanului român de a-și stăpâni atât patria, cât și locuința proprie. Promisiunea lui George Simion de a oferi case începând de la 35.000 de euro a luat cu asalt întreaga Românie într-o piață imobiliară imperfectă, argumentându-se că acest plan este deja pus în practică de către Partidul Laburist din Anglia (ironic, partid de stânga). Partidul depune eforturi consistente în prezent pentru a-și demonstra intențiile în fața criticilor prin documentarea construcției în 12 zile a unei case dăruite unei familii afectate de o tragedie și construirea de locuințe pentru sinistrații din comuna Pechea, Galați. 

Astfel de proiecte rapide, după cum se poate observa în live-urile și video-urile de Tiktok ale lui George Simion și cele ale echipei de pe teren se bazează pe relații cu oameni ce facilitează accesul la resursele necesare – precum mașini de spălat, frigidere, haine, mâncare și alte obiecte pierdute în urma inundațiilor, mai degrabă decât pe resursele proprii. 

Să nu uităm de anchetele independente și desele conflicte ale partidul AUR cu diverse figuri politice ce dețin imobile mari ori multiple terenuri, George Simion autonumindu-se „Controlorul Averilor Ilicite”. În fapt, Planul Simion pentru locuințe este doar o mică parte dintr-un portofoliu întreg de Planuri Simion pentru diverse probleme ale societății românești actuale: economie, politică externă, energie și protejarea resurselor naturale (a nu se confunda cu politica verde „impusă”), agricultură, sport, educație, gospodării, iar lista continuă. Oamenii pot face parte din acest plan nu numai înscriindu-se pentru locuințe, dar și aplicând pe LinkedIn la poziția de senator, job făcut disponibil de către profilul lui George Simion, parte a proiectului „Platforma de Merit”.

În fapt, AUR și reprezentanții săi încep să se îndepărteze de o narațiune suveranistă sau populistă în fața uneia care aduce în discuție pericolul posesivității, în care „România nu e a lor”, adică a guvernanților. Istoria este oarecum monopolizată în mesajele, poveștile și acțiunile partidului, deoarece, pe lângă folosirea figurilor istorice precum Ștefan cel Mare, Mihai Viteazu, Vlad Țepeș etc., întâlnim sintagme ce se împletesc cu elemente războinice, chiar violente: „bătălia pentru România”, „oastea de AUR”, „apărătorii patriei”, „apărătorii votului AUR”, „ne-am regrupat ca armata de la Stalingrad”, „[referindu-se la un topor] cu ăsta în Parlament, cu ăsta după hoți”, „patrioții de la Bruxelles să lupte cu hidra neo-marxistă”.

Putem menționa și derapaje, anume referiri la violență sexuală făcute de George Simion, precum amenințarea în Parlament a Dianei Șoșoacă – „te violez, scroafo” sau „vedem cine vă servește m*ie în închisoare” – adresat lui Marian Oprișan, actual Vicepreședinte al CJ Vrancea și deținătorul unei locuințe impresionante, acuzat în trecut de fapte de corupție. Acest element creează disonanță cognitivă când este pus alături de importanța declarată a credinței ortodoxe pentru poporul român, o valoare definitorie și o busolă morală în special împotriva „păgânilor” și globalizării, care nu permit dezvoltarea țăranilor ori a gospodăriilor românești. 

Contrastant cu această narațiune, pentru partidul AUR viitorul copiilor și al tinerilor este la fel de important ca „viitorul României”. Luptele împotriva corupției, neo-marxismului, ideologiei de gen, globaliștilor, păgânilor și toate reprezentările ce amenință moștenirea culturală românească conduc la acțiuni ce ar putea fi justificate în numele acestui scop nobil. George Simion și colegii săi, Claudiu Târziu și Dan Tanasă nu se feresc din a-și include propriii copii în narațiune.

AUR își extinde rețeaua. Nu mai este doar un partid legat de filialele sale din diaspora, comune și orașe, ci participă la conferințe internaționale ale conservatorilor (cum a fost cea din Mexic, CPAC), se asociază cu importante figuri politice, precum Giorgia Meloni, are reprezentanți ce postează frecvent pe X în engleză ori română (George Simion și Claudiu Târziu, de exemplu) și propune numeroase politici specifice partidului Republican American (legalizarea armelor, legalizarea marijuanei, discursul anti-imigranți) datorită alianței cu Partidului Republican Român, dar și admirației fățișe pe care o au pentru Donald Trump. De asemenea, aplicația Platforma AUR permite coagularea membrilor dincolo de limitările altor platforme și personalizarea întregii experiențe. Cu un cont ușor de înregistrat, poți vota reprezentanții doriți, participa la acțiuni, aduna puncte pentru beneficii, vizualiza calendarul exact de evenimente, semna petiții și citi știri.

Cum rămâne cu grupurile de Facebook, care însumează mii de urmăritori, fie ele administrate de către pagini oficiale ale partidului ori pur și simplu de către urmăritori? Conținutul circulat în aceste spații este la fel de bogat, iar analiza întregii activități derulate ar fi fost cel puțin olimpică – motiv pentru care am ales desfășurarea unui mic experiment. Am încercat să postez o știre în câteva grupuri ale susținătorilor partidului (publicată de un alt site fals, creat de către mine de data asta, numit Știri90.ro), care vorbea despre cât de bun ar fi George Simion la conducerea României. Știrea nu a reușit să treacă de aprobarea administratorilor. Conținutul generat și distribuit pe aceste grupuri era complet ori în mare parte postat de către moderator, transformând grupul dintr-un spațiu al creării de legături cu persoane ce au aceleași interese, într-un canal de propagare continuă a mesajelor de partid.

S-a schimbat partidul AUR? Da și nu. La fel ca în anul 2020, AUR rămâne ferm în poziția sa antisistem, însă reușește astăzi să-și concentreze forța mult mai clar împotriva grupărilor de stânga ori competitorilor săi. Un plan de reformă a României a existat și în 2020 din partea AUR, acoperind doar palierele „Apă. Hrană. Energie” – astăzi pilonii candidatului-surpriză din turul II – Călin Georgescu. 

Surprinzător, partidul pare să-și fi îndreptat ostilitatea față de minoritatea maghiară spre imigranții asiatici veniți pentru muncă în România, o dovadă a împrumutului de atitudini din sfera americană. 

Observăm un partid aflat în creștere nu numai în sondaje ori număr de voturi, ci și în abilitatea de a lega relații cu alte formațiuni politice de interes comun: Republicanii din SUA, Fratelli d’Italia, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și mulți alții. AUR își ramifică influența atât în spații reale, palpabile (plecând de la o campanie de împărțit broșuri și ajungând la prezența în Parlamentul European), cât și în cele virtuale, unde cantități mari de conținut sunt greu de evitat și ușor de „împărțit” pentru a susține scopuri specifice ale partidului. „Digisfera” AUR își asigură propriul lanț trofic din care supraviețuiește partidul prin conținutul generat de membrii și susținătorii săi sub formă de utilizatori, care la rândul său apelează la resursele digitale ale organizației și afiliaților pentru a ajunge la public.

Se poate spune că „digisfera” AUR este dominată de un joc al contrastelor: ei acuză rivalii de neo-marxism, însă oferă drept exemplu măsuri de stânga din prezent și trecut; acuză presa de sabotaj, dar se bazează pe materialele entităților media asociate partidului; blamează străinii pentru neajunsurile țării, dar se asociază cu partide conservatoare mai puternice și cu mai multă istorie din afara țării; se opune globalizării, însă folosește tehnologiile ei pentru a ajunge la susținători. Extremele politicii unei Românii intens virtualizate nu sunt capete de linii unidimensionale, ci se suprapun, combină și fuzionează, iar Internetul ne oferă oportunitatea de a observa întregul proces. Campania lui Călin Georgescu este un subiect aprins, obligând alegătorii și autoritățile să se întrebe ce este permis prin instrumentele oferite de către Internet, dar și cât control aduc ele, de fapt, în viralizarea candidaților.