E o după-amiază de martie 2024, vremea e bună și am o zi liberă. Condițiile perfecte să mă așez la coadă la una dintre cele mai cunoscute farmacii din București. Ca întotdeauna, șirul de oameni se prelungește până mult în afara farmaciei. Aștept treizeci de minute până să fac primul pas în interior. Îmi atrage atenția imediat ecranul de la intrare, pe care rulează la nesfârșit același promo intitulat „Dragostea nu are vârstă, fertilitatea, DA!”. Citesc fugitiv, sunt distrasă de telefon, de oameni, de îmbulzeală. Când intru propriu-zis în farmacie, pe toate ecranele este afișată aceeași reclamă din nou și din nou. O urmăresc de mai multe ori cap-coadă – ceva îmi pare în neregulă de fiecare dată. Ajung acasă și încerc să aflu mai multe. 

Sloganul alarmist „Dragostea nu are vârstă, fertilitatea, DA!”, alături de „Momentul nostru este acum”, sunt parte a campaniei „Susținem Natalitatea”. Lista de parteneri include Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România, Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” București, Asociația SOS Infertilitatea și Ministerul Sănătății. Vorbim deci de o campanie serioasă, care datează din 2018, susținută din fonduri publice și menită să rezolve problema scăderii demografice din România. De pe site-ul actual al campaniei nu am putut identifica perioada de desfășurare, fondurile de care dispune și scopul urmărit pe termen mediu și lung. Am adresat aceste întrebări Societății de Obstetrică și Ginecologie din România, însă nu am primit răspuns. 

Conform informațiilor furnizate via social media aflăm următoarele: „«Susținem natalitatea» este un proiect sprijinit de Ministerul Sănătății, ce își propune informarea și conștientizarea în rândul femeilor din România cu privire la rezerva de fertilitate și evaluarea acesteia, precum și conștientizarea declinului natural al fertilității în România”. Această postare este din 2020, atunci când campania era orientată preponderent către promovarea testării AMH, care ajută la evaluarea rezervei ovariene a unei femei, adică a numărului aproximativ de ovule viabile pentru concepție. Un nivel ridicat de AMH indică o rezervă ovariană mare, iar un nivel scăzut indică o rezervă redusă. 

Totuși, testul AMH oferă doar o estimare, și nu o măsură exactă a fertilității. Este recomandat femeilor care doresc să aibă copii pentru a putea estima vârsta până la care pot rămâne însărcinate, dar și femeilor care întâmpină dificultăți în încercarea de a deveni mame. Trebuie menționat faptul că, în prezent, testarea AMH nu este decontată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar analiza costă aproximativ 200 RON. În 2024, însă, direcția campaniei s-a schimbat semnificativ. Dincolo de lipsa evidentă de transparență, noul discurs semnat „Susținem natalitatea” m-a pus pe gânduri din mai multe puncte de vedere.

În primul rând, campania este adresată exclusiv femeilor – din secțiunea „Despre campanie” aflăm că: „Momentul nostru este acum” și despre „procentul îngrijorător al femeilor cu vârsta de peste 30 de ani care nu mai pot deveni mame.” Cu alte cuvinte, problema scăderii natalității privește strict femeile și alegerile pe care le fac până la vârsta de 30 de ani. În loc să devină mame („momentul este acum”), femeile ar avea alte priorități presupus redundante. Campania nu include statistici medicale legate de infertilitatea la bărbați, și nici date despre contextul social în care se presupune că femeile ar vrea să procreeze, cu probleme precum violența structurală din familiile românești – care se răsfrânge asupra binomului mamă-copil, rata îngrijorătoare de divorț și creșterea numărului de familii monoparentale, discriminarea de gen, lipsa sprijinului administrativ și comunitar pentru creșterea și îngrijirea copiilor, sprijinul material redus, nivelul de trai scăzut etc.  

Dacă ne uităm (doar) la violența domestică, acesta este un factor primar în decizia femeilor de a avea sau nu copii. Fenomenul este strâns legat de primele trei cauze ale divorțului în România: infidelitatea conjugală, alcoolismul și violența fizică. Infidelitatea înregistrează un raport aproximativ egal între bărbați și femei, iar în cazul adicției de alcool, numărul bărbaților din pricina cărora se ajunge la divorț este de aproximativ 14 ori mai mare decât cel al femeilor. Violența fizică înregistrează de 32 de ori mai multe cazuri din partea bărbaților față de cea din partea femeilor (conform raportului demografic al INS pe 2022). 

„Susținem Natalitatea” nu este interesată, așadar, și de prezentarea motivelor social-relaționale pentru care femeile amână o sarcină, dar nici de complicațiile care conduc la infertilitate (precum afecțiunea tiroidiană, endometrioza, sindromul ovarelor polichistice, malformațiile uterine, criptorhidia, disfuncțiile ejaculatorii etc.), sau de metodele de prevenție a acestora. De altfel, incidența cancerului de col uterin în România este printre primele din Europa.

Înaintăm în analiza de discurs și dăm peste următoarea secvență: „Până când poţi face un copil? Mai poţi aştepta? […] Din ce în ce mai multe femei aleg să devină mame la peste 30 de ani. Altele chiar la 40. Pentru că pun pe primul plan cariera sau pentru că, pur şi simplu, nu se consideră încă pregătite”. Înțelegem că viața profesională a femeilor este un moft, prioritizarea carierei un simplu capriciu, iar independența lor financiară – o bagatelă. 

Atât mama, cât și viitorul copil, își pot lăsa cu încredere traiul pe mâna instituțiilor noastre de stat, a soților sau a partenerilor. Important pentru societate este să facem copii cu orice preț: în 2024, alocația de stat pentru copii era în valoare de 292 RON, iar din 2023, familiile cu venituri reduse pot beneficia de alocația de susținere a familiei, în valoare de 525,5 RON. Familiile monoparentale pot primi din partea statutului un venit minim de incluziune care variază între 110 și 120 RON pentru fiecare copil. Suma maximă alocată este de 480 RON pentru familiile cu patru copii sau mai mulți. Conform INS și Factual.ro, anul trecut, din numărul total de 402.701 familii monoparentale, 321.308 erau reprezentate de familii în care mamele își cresc singure copiii.  

În cele 40 de minute în care am urmărit campania reluată la nesfârșit pe ecrane și am învățat-o pe de rost, cel mai profund m-au marcat statisticile îngrijorătoare prezentate. Cum ar fi, de exemplu, faptul că „93.3% dintre femeile care nu au devenit mame până la vârsta de 35 de ani nu mai reușesc să aibă o sarcină – conform INS”. 

Verificând raportul INS despre evenimentele demografice din 2022, mi-a fost imposibil să identific acest procent. Mai mult, raportul include un tabel al fertilității feminine după vârstă și indicatorul conjunctural al fertilității, dar acesta nu este întocmit conform testelor de fertilitate, ci este raportat la numărul de copii născuți-vii la 1.000 de femei de vârstă fertilă. Nu putem vorbi, așadar, de un procent oferit de INS în ceea ce privește tabloul holistic al fertilității femeilor din România. Tot ce ne poate spune de interes raportul INS este că datele oferite despre infertilitate sunt provizorii, prudență pe care nu o vom întâlni în demersul „Susținem Natalitatea”. De altfel, dacă vrem totuși să invocăm statistici INS, din numărul total de născuți-vii în 2022, circa unul din cinci (17,07%) au fost născuți de mame cu vârste cuprinse între 35 și 49 de ani. Cum era de așteptat, INS nu a colectat date și despre infertilitatea din rândul bărbaților.

De asemenea, aflăm cu surprindere că „11% dintre femeile din România devin infertile până la vârsta de 35 de ani – conform unui studiu realizat la nivel mondial de către Centers for Disease Control (CDC)” – enunț ce contrazice flagrant chiar statistica antrioară. Mai mult, CDC nu a mai realizat studii privind fertilitatea din România din 2004. Statisticile nu sunt accesibile online și chiar dacă ar fi, sunt irelevante pentru o campanie derulată  la 20 de ani distanță. Similar, într-un număr al newsletter-ului ISCOADA, Perspective, analiza statisticilor propuse de „Susținem natalitatea” subliniază faptul că „Conform unui alt raport INS publicat în 2012, și care s-a uitat la rata fertilității între anii 1960-2010, nu există diferențe semnificative între categoriile de vârste 30-35 de ani și 35-40 de ani”.

Este adevărat (și natural) că rata fertilității femeilor scade odată cu vârsta, însă această scădere nu este nici pe departe atât de dramatică și finală precum o prezintă campania despre care vorbim. De altfel, fenomenul scăderii fertilității este valabil și pentru bărbați. Raportul de infertilitate între bărbați și femei este aproximativ egal, iar procentul de infertilitate asignabil bărbaților la nivel global variază între 20-70%, cu cele mai mari rate de infertilitate masculină înregistrate în Europa Centrală și de Est (8% până la 12%).

INS nu deține în momentul de față statistici precise referitoare la infertilitatea bărbaților din România. Precum femeile, și bărbații sunt supuși testelor de fertilitate atunci când cuplul se confruntă cu probleme de reproducere (spermograme, teste hormonale, genetice, imunologice, analiză postcoitală ș.a.m.d). Bineînțeles, „Susținem natalitatea” nu menționează nimic despre aceste teste. Logica discursivă ne indică faptul că nu familiile au sau trebuie să aibă copii în România, ci femeile. Dovadă a sexismului sistemic, a manipulării și încercării de șantaj emoțional asupra femeilor, sintagma „Momentul nostru este acum” nu presupune niciun „noi”, ci doar un „tu”, un „tu, femeie”.

Așa cum menționam, factori precum resursele financiare, educația, accesul la sănătate, nivelul de expunere la abuz și dinamicile de cuplu contribuie semnificativ la decizia femeilor de a amâna momentul unei sarcini. În plus, presupusa panică medicală este contrazisă inclusiv de concluziile Eurostat: media UE arată că femeile care au născut primul lor copil în 2022 aveau vârsta de 29,7 ani. Cea mai mică vârstă medie la nașterea primului copil a fost în Bulgaria (26,6 ani) și România (27,0 ani), iar cele mai mari valori pot fi observate în Italia (31,7 ani) și Spania (31,6 ani). 

Deconstruite, mesajele campaniei transmit teamă, condamnare și nevoia urgentă de reeducare a femeilor din România, aruncând vina insuccesului demografic al țării asupra lor și, mai important, asupra sănătății lor fizice. Încă o dată, mersul istoriei ne arată ceea ce știam deja de secole – femeile trebuie educate, dacă nu chiar obligate. Și nu oricum, ci agresiv, condamnator și continuu, precum s-a întâmplat în urmă cu 60 de ani.

Contextul socio-politic de astăzi este ignorat, iar resursele financiare de care pot dispune mamele singure din partea statului sunt și ele neglijate. Condiția femeii care trăiește și lucrează în România este un subiect tabu al acestei campanii. Fenomenul demografic nu reprezintă atât o problemă de ordin medical, cât mai ales trebuie încadrat și înțeles în contextul cultural și politic de manifestare. Spre exemplu, în ceea ce privește copiii aflați în grija instituțiilor de stat, în decembrie 2023 s-a înregistrat un număr de 38.337 de minori beneficiari ai sistemului de protecţie specială, incluzând aici minorii aflați în centre de plasament, centre maternale, centre de primire în regim de urgență și pe cei aflați în grija asistenților maternali sau a rudelor până la gradul al IV-lea. 

În încercarea de a clarifica întrucâtva imaginea de ansamblu asupra problemei infertilității atribuită în mod inechitabil alegerilor pe care le fac femeile, a reieșit faptul că relațiile abuzive, violența domestică, alcoolismul, accesul limitat la resurse medicale și educaționale sunt doar câteva dintre posibilele motive pentru care o sarcină la tinerețe nu e tocmai de dorit în România. Iar când statisticile ne contrazic (și) la prevalența numărului de fete care devin mame înainte de a împlini 18 ani, asta datorită lipsei educației sexuale și nu așa-ziselor politici de încurajare a natalității – sprijinul social și comunitar se lasă, de asemenea, așteptat.

Poate că nu vârsta femeilor e problema centrală a discuției despre infertilitate și natalitate, așa cum ne indică sloganul „Dragostea nu are vârstă, fertilitatea, DA!”. 

Mânată de curiozitate și indignare, am încercat să iau legătura cu echipa campaniei „Susținem Natalitatea” pentru a afla de unde au fost colectate statisticile care se derulau continuu pe ecranele celei mai vizitate farmacii din București. Am fost redirecționată către Ferring Pharmaceuticals România SRL, o companie privată din Timișoara, specializată în sănătate reproductivă și care activează pe piața românească din 2014. Companie profitabilă aflată în topul județului Timiș, Ferring a fost de-a lungul timpului implicată în mai multe procese, printre care cel mai recent a privit distribuirea unui medicament pentru fertilizarea femeilor a cărui eficiență s-a dovedit falsă, și care a expus pacientele la un tratament lung, costisitor, inutil și traumatizant din punct de vedere emoțional.

Pe scurt, atât Ferring cât și Asociația S.O.S Infertilitatea și-au pasat responsabilitatea cu privire la veridicitatea studiilor și procentelor afișate în cadrul campaniei, făcând imposibilă aflarea surselor de informare și a fondurilor de care dispune „Susținem natalitatea” pentru finanțarea la nivel național a unui astfel de demers publicitar amplu. În sprijinul acestei cauze sunt implicați numeroși doctori specializați în infertilitate și reproducere umană asistată, pe care îi putem citi pe site, toți fiind afiliați unor clinici private de fertilitate. Două luni mai târziu, aici s-a încheiat încercarea mea de a accesa aceste informații de interes public.

Fundalul care amplifică discursul „Susținem natalitatea” este cel al unei istorii sociale de inegalitate economică și al unui spirit conservator care face apel, (din nou) din ce în ce mai des, la menținerea rolurilor de gen și distribuția inegală a responsabilităților în cadrul familiilor din țara noastră. De-a lungul timpului, corpul femeii din România a fost instrumentalizat politic prin măsuri coercitive pentru stimularea natalității (Decretul 770/1966), lipsa subvențiilor pentru contraceptive, precum și diverse inițiative legislative care au limitat accesul la educație sexuală. Mesajele alarmiste din spațiul public, care atrag atenția asupra deciziilor femeilor cu privire la propriul corp, nu sunt doar îngrijorătoare, ci devin periculoase.  

Este infertilitatea o problemă reală? Răspunsul este da. Este scăderea demografică o problemă reală? Da. Sunt acestea probleme care privesc strict femeile? Nu. Este vulnerabilizarea și intimidarea femeilor prin campanii manipulatoare soluția pentru a le constrânge să devină cât mai repede mame? Cu siguranță nu. Pe site-ul „Susținem Natalitatea” am șansa să-mi calculez rezerva de fertilitate. Spun nu, mulțumesc.