Patriotismul este definit ca „sentiment de dragoste și devotament față de patrie și de popor”, iar naționalismul ca „ideologie și politică derivate din conceptul de națiune, care a contribuit în secolele XVIII-XX la cristalizarea conștiinței naționale și la formarea națiunilor și statelor naționale.” Cum pot co-exista acestea în România de astăzi și, mai ales, cum putem crea punți de dialog în comunități locale cu istorii complicate, precum grupurile etnice din Brașov?

„Ascultare, voci cât mai diverse în toate inițiativele și să ieșim din bula noastră foarte confortabilă și drăguță în care oamenii sunt generoși, vin către noi și vor să ajute, și să mergem mai mult în zonele care ne fac să ne simțim un pic inconfortabil.” (Iulia Florea, directoare executivă Fundația Comunitară Brașov)

Așadar, am discutat la Brașov în ce măsură apartenența la comunitate și spiritul civic ar putea oferi un cadru și posibile soluții la conflictele etnice și ideologice, dar și despre cum putem vorbi oamenilor despre ciclicitatea istoriei, jocurile politicului, pericolul excluderii sau decăderii din drepturi a unor categorii de persoane. Ne-am întrebat, alături de invitații #ISCOADA Talks, în ce feluri se poate acționa, ca patriot, pentru creșterea și protecția comunităților și grupurilor minoritare.

„Nu putem avea schimbări peste noapte. (…) Putem avea multiculturalitate dacă legăm niște punți între grupurile etnice. Cum sunt zilele diverselor comunități, dar lumea nu mai participă în ultimul timp, este ocupată, cred că trebuie să ne reinventăm cu alt fel de evenimente, cu altă abordare.” (Uwe. D. Leonhardt, director executiv Forumul Democrat al Germanilor din Municipiul Brașov)

„Ne unește faptul că sărbătorim împreună, că facem parte împreună din ceva mai mare. Când susținem cauze filantropice, locale, care fac mai bună comunitatea în care trăim. Și fiecare dintre aceste cauze aduc o perspectivă diferită asupra problemelor cu care ne confruntăm cu toții. Și ne pune un pic sub semnul întrebării convingerea aia cu care am pornit la drum.” (Iulia Florea)

Există circumstanțe în care mândria locală se poate transforma în comportamente care exclud, iar pericolele naționalismului pot include fenomene sociale precum retrogradare democratică, religioasă, de gen și cu privire la alte drepturi ale omului. Acest tip de discurs ideologic atrage mulți simpatizanți, iar oamenii au tendința de a se ralia aspirațiilor naționale și, prin urmare, crezului politic xenofob. Ce ne îndepărtează unii de alții și pe ce fond se construiește discursul naționalist?

„Ne dezbină orgoliul și ideile preconcepute, ne unește dorința de cunoaștere, iar educația este puntea dintre cele două.” (Florin Nistor, coordonator Junii Tineri și membru al Junilor Dorobanților din Brașov)

„Când ne simțim marginalizați, neauziți, neincluși în conversație și nereprezentați la niciun nivel al deciziilor. Și atunci simțim nevoia de o direcție și acest discurs naționalist devine, pentru multe persoane, un fond în care în sfârșit, uite cineva zice ceva care mă include și pe mine, unde sunt și eu parte din ceea ce se întâmplă. (…) Pe de altă parte, ne dezbină foarte mult certitudinile, atunci când suntem absolut siguri că modul în care percepem noi o anumită situație sau realitate, când suntem convinși că felul în care ne trăim viața e singurul, unicul, și așa ar trebui să facă toată lumea.” (Iulia Florea) 

„Suntem îndeajuns de cosmopoliți și de deschiși să lăsăm trecutul în spate și să ne unim în momente dificile pentru comunitate?” – se întreabă Rucsandra Pop, artistă și antropoloagă originară din Brașov, și gazdă a evenimentului de la Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov.