„Girls in STEM”: adevăr și provocare într-un domeniu al stereotipurilor de gen

De-a lungul timpului, felul în care societatea a privit femeile s-a schimbat în mod substanțial. Discriminate și inferiorizate într-un trecut nu așa de îndepărtat, femeile beneficiază astăzi de mai multă incluziune și egalitate de șanse. Totuși, chiar și după ani de evoluție socială, ele continuă să se confrunte cu tratamente inechitabile în multe domenii de activitate, inclusiv în cel al profesiilor din știință și tehnologie. În ceea ce privește aria de discipline reunite sub acronimul STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics, tradus Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică), acestea sunt considerate ca fiind improprii femeilor dpdv istoric. Este o prejudecată socio-culturală care, din păcate, încă persistă și influențează modul în care femeile își aleg și construiesc carierele.

Deși există progrese notabile ceea ce privește accesul femeilor la educație și potențiale cariere în STEM, ne confruntăm totuși cu o serie de bariere structurale și culturale. Acestea nu doar că limitează accesul fetelor la resursele necesare, dar și perpetuează ideea că STEM ar fi un domeniu exclusiv masculin. Multe tinere sunt descurajate să urmeze o carieră în știință și tehnologie din cauza lipsei modelelor feminine de succes în aceste domenii, iar stereotipurile de gen adânc înrădăcinate în mentalitatea colectivă joacă un rol crucial în menținerea acestei disproporții.

Studiile prezentate în cadrul evenimentului „Masa Rotundă cu Tema Femei în Știință: Cercetare, Dezvoltare și Impact Societal” organizat de Comisia Națională a României pentru UNESCO, Ambasada Franței, Institutul Francez din România, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a Franței în România, indică faptul că 41% dintre absolvenții STEM din România sunt fete și femei (peste media Uniunii Europene), însă dacă privim ponderea  cercetătoarelor în științe exacte și tehnologii, acestea reprezintă doar 0,24% din totalul populației – ceea ce plasează România pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Totodată, statisticile sugerează că „doar 1 din 5 persoane angajate în domenii STEM în România este femeie” și, deși femeile reprezintă 26,3% din angajații din domeniul IT&C (Tehnologia Informației și Comunicațiilor) – în condițiile în care media UE este 16,7% –, avem în față o realitate îngrijorătoare care evidențiază lipsa de încurajare și sprijin pentru fetele ce doresc să activeze în aceste domenii.

„Mi-aș dori să ne uităm mai puțin spre cifrele care plasează România în topul țărilor cu cea mai mare proporție de femei care lucrează în știință, și mai mult spre cele care arată că reprezentarea femeilor în funcții de conducere în cercetare este extrem de scăzută. Evenimente precum acesta sunt extrem de importante pentru a amplifica sensibilitatea publicului, inclusiv a femeilor, la discriminarea subtilă și implicită din domeniile STEM.” (Mădălina Cocea, specialistă în comunicarea științifică)

Parte din procentul surprinzător și locul României peste media Uniunii Europene în ceea ce privește implicarea aparentă a femeilor în STEM poate fi explicat (și) de trecutul socialist și politicile statului comunist de emancipare a femeilor prin muncă. Alfabetizarea și profesionalizarea în masă a acestora a contribuit în primul rând la modernizarea și industrializarea noii societăți, laolaltă cu creșterea natalității – și mai puțin la politici de egalitate de gen și dezvoltarea de teorii feministe. 


Susține ISCOADA, un demers creat și condus de femei! 

DONEAZĂ

„Girls in STEM” și domeniul neuroștiințelor

Situația actuală subliniază necesitatea unor inițiative dedicate susținerii femeilor în STEM, iar un exemplu excelent în acest sens este proiectul „Girls in STEM” al grupului informal Girl Up Neuroscience (GUN), singura filială a organizației internaționale Girl Up în România. Demersul își propune să susțină tinerele care vor să studieze domeniul neuroștiințelor, un sector complex și provocator. 

Primele inegalități încep de la vârste fragede (între 10 și 14 ani), ceea ce a determinat apariția Girls în STEM, acțiune ce adresează acest decalaj educațional prin programe adaptate și interactive menite să atragă fetele către știință și tehnologie. În acest sens, au fost traduse și publicate 10 articole științifice scrise de membrele GUN, ateliere practice și conferințe Girls in STEM. 

Încă de la debut, inițiativa a luat amploare și a început să capteze atenția publicului. O simplă căutare pe Google arată cât de vizibilă a devenit comunitatea Girl Up Neuroscience. Paginile de social media dezvăluie un spațiu sigur și creativ, în care fetele se pot exprima liber, fără teama de a fi judecate sau descurajate. Articolele și postările tratează subiecte îndrăznețe legate de neuroștiință și psihologie, iar evenimentele organizate sunt dedicate susținerii fetelor în acest domeniu. Interesul adolescentelor s-a coagulat în jurul unor teme precum inteligența emoțională, dependențele, circuitul dopaminei, igiena somnului, problemele sociale, neurodiversitatea, afecțiunile de sănătate mintală și multe altele, care explorează aspecte considerate tabu în societatea noastră. Acestea oferă fetelor oportunitatea de a descoperi complexitatea neuroștiințelor și de a înțelege impactul unei potențiale cariere în acest domeniu. 

Evenimentele gândite de comunitatea Girl Up Neuroscience au adus un plus de încredere și ambiție fetelor pasionate de STEM. Fiind dedicate în principal elevelor de liceu, întâlnirile online au avut ca gazde experte care activează în domeniile STEM din România. Acestea și-au împărtășit experiențele și cunoștințele, discursurile lor motivând multe participante să se alăture inițiativei GUN. Printre invitate s-au numărat Michelle și Valentina Goanță (licențiate în Biologie Celulară și Moleculară în Canada), Anastasia Seitan (specialistă în Neuroștiințe), Ștefania Ungureanu (licențiată în Chimie) etc.

În ceea ce privește atelierele practice destinate fetelor cu vârste între 10-14 ani, participantele au avut parte de jocuri interactive despre lumea STEM – fiecare workshop abordând tematici din chimie, inginerie sau biologie. Adolescentele au avut oportunitatea de a-și face prieteni noi, împărtășindu-și pasiunile, și de a se bucura de peste 60 de experimente, montaje și analize microscopice complexe. Sub privirile voluntarilor prezenți, tinerele și-au manifestat pasiunea pentru universul STEM și au dobândit mai multă încredere în propriile abilități de investigare și cercetare.


Citește-ne și pe Substack, avem niște Perspective foarte interesante!

ABONEAZĂ-TE

Rolul societății în sprijinirea fetelor STEM

Participarea activă și interesul pentru astfel de evenimente împuternicesc elevele și arată că ne putem implica în societate și putem avea un impact real asupra deciziilor acestora de a urma cariere în lumea STEM. Girl Up Neuroscience a demonstrat acest lucru, transformând o idee simplă într-o inițiativă puternică. Proiectul Girls in STEM le-a oferit fetelor încredere și o platformă educațională menținută de o echipă de peste 115 persoane. GUN se bucură de colaborări cu organizații și inițiative feministe precum HerTime România, Upgrade România, VSSIA, Triliada, Student Consulting, Feminist Thoughts și altele – toate aceste parteneriate contribuind la popularizarea și extinderea impactului inițiativei. 

Succesul acestui proiect nu s-a datorat doar eforturilor individuale, ci și colaborării strânse cu cei din jur și dorinței colective de a produce o schimbare reală. De asemenea, aceste demersuri demonstrează că schimbarea începe la nivel local, dar are potențialul de a se extinde și de a avea un impact major la nivel național, sau chiar internațional. GUN a reușit să creeze nu doar o comunitate de susținere pentru fetele pasionate de STEM, ci și un spațiu de învățare și explorare în care tinerele pot să-și descopere vocația și să-și dezvolte abilitățile într-un mediu încurajator. Atunci când li se oferă resursele și încrederea necesară, fetele pot excela în domenii tradițional dominate de bărbați, contribuind la dezvoltarea științei și tehnologiei cu idei și perspective noi. 

În același timp, interesul manifestat pentru Girls in STEM subliniază importanța sprijinului continuu și a eforturilor concentrate pentru a combate prejudecățile și inegalitățile de gen. Fiecare acțiune, fiecare articol publicat, fiecare eveniment organizat – au un impact direct asupra fetelor care participă și asupra modului în care acestea se percep pe ele însele în contextul STEM. În perspectivă, dezvoltarea și extinderea acestor inițiative sunt esențiale pentru a ne asigura că viitoarele generații de femei vor avea acces egal la oportunități și resurse în domeniile științei și tehnologiei. Pe măsură ce proiecte precum Girl Up Neuroscience continuă să crească și să inspire, devine clar că schimbarea este posibilă atunci când există pasiune, dedicare și o viziune clară pentru un viitor mai echitabil și mai incluziv.

Într-o lume în care stereotipurile de gen continuă să influențeze alegerile educaționale și profesionale ale fetelor, astfel de inițiative sunt esențiale pentru a oferi sprijin, mentorat și oportunități concrete de dezvoltare. Girls in STEM nu este doar un proiect educațional, ci un veritabil catalizator al schimbării, care își propune să redefinească rolul femeilor în științe și să deschidă noi orizonturi pentru tinerele din România. 


**Proiectul „Girls in STEM” a fost realizat cu sprijin financiar prin programul Start ONG, cel mai simplificat instrument de finanțare comunitară lansat de Kaufland România și implementat de Asociația Act for Tomorrow.

♦ ♦ ♦

 

Patricia Bosoancă este elevă în clasa a 12-a, profil filologie. Este pasionată de dezbatere, istorie și filosofie, dorindu-și să studieze științe politice după liceu. În paralel, este fascinată de psihologie și neuroștiințe, motiv pentru care s-a alăturat inițiativei Girl Up Neuroscience. Susținând fetele din domeniul STEM, a ajuns să cunoască mai multe dintre barierele pe care le întâmpină femeile în mult mai multe domenii, printre care și politică. Își dorește să schimbe acest lucru și să lase o amprentă cât mai pozitivă asupra lumii în care trăiește.

 

Editat de Raluca Moșescu-Bumbac
Ilustrații de Ramona Iacob și DALL-E 3

 

♦ ♦ ♦

Program co-finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Programul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul programului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite.


 

DONEAZĂ

 

ABONEAZĂ-TE
Alăturarea femeilor – O perspectivă budistă asupra egalității de gen 

Istoria subordonării femeilor și o soluție pentru zilele noastre

Femeie educată, caut partener

Asimetria educațională între genuri naște fenomene socio-culturale masive

Despre „holtei” și „fete bătrâne” sau persistența unui stigmat social mai puțin (re)cunoscut

Există un consens tacit, foarte rar analizat, despre istoria celibatului

Despre corp II – tehnologie și atingere

Necesitatea de a ne conecta online ne deconectează față de propriul corp