Organismul uman se dezvoltă în mediu lichid timp de 9 luni. Suntem constituiți în proporție de 60% din apă, dependenți de apă și atrași de corpurile de apă. În același timp, suntem într-o criză ecologică și umanitară fără precedent cu privire la această resursă prețioasă. 

Considerăm că tematica apei nu poate fi explorată mono-disciplinar, astfel încât propunem o abordare din perspective multiple în speranța că vom putea atinge măcar suprafața acestui subiect vast.

Între 4-10 septembrie vă invităm în spațiul Disco Obor să ne uităm la modurile în care relaționăm cu apa. V-am pregătit:

           ::::::::: o expoziție multimedia ce vorbește despre dinamicile și comunitățile din jurul canalul de irigații Sadova-Corabia, un proiect uriaș de infrastructură construit în perioada socialistă, acum în ruine

           ::::::::: dezbateri pe tematici diverse precum revalorizarea practicii arhaice a nașterii în apă; gestionarea resurselor de apă în agricultura regenerativă/permacultură; reconstrucția, ecologizarea și protejarea râurilor de munte; luciurile de apă ca arene politice în care se întâlnesc oameni, păsări și pești; simboluri și semnificații ale apei în poezie

           ::::::::: proiecții de filme documentare ce vor adresa chestiunea capitalizării apei, practici sustenabile de permacultură, sau comunități direct afectate de încălzirea globală

Vom încheia Zilele ISCOADA cu o cină comunitară – un happening culinar de tip potluck care va onora ideea de comensalitate în jurul Metabucătăriei (proiect Stardust Architects – Brîndușa Tudor și Anca Cioarec), un performance ce amintește de ritualul Paparudelor și un concert live non-antropocentric! 

Seara va fi încununată de o petrecere pe ritmuri de Cumbia, cu versuri ce invocă legăturile mistice dintre om și elementele naturale.

Vom avea disponibilă apă potabilă gratuită pe întreg parcursul evenimentului, furnizată de partenerul nostru, La Fântâna, prin sistemul de filtrare Sistemath.

::::::::: Intrarea este liberă în toate zilele evenimentului :::::::::

Expoziția colectivă reunește materialele mai multor generații de practică antropologică din cadrul Masterului de Antropologie de la SNSPA pe teritoriul canalului de irigații Sadova-Corabia (județele Olt-Dolj). Amplasat într-o zonă aproape deșertificată, întinsă pe mii de hectare de nisip, sistemul de irigații Sadova-Corabia a fost construit cu sprijinul financiar al Băncii Mondiale între 1960-1973 și a asigurat premisele unei agriculturi performante în cele două județe limitrofe Dunării. Proiectul de cercetare coordonat de Lect. univ. Dr. Bogdan Iancu vorbește despre unul dintre cele mai importante proiecte de sistematizare din perioada socialistă și despre cum deteriorarea acestuia a afectat practicile fermierilor și comunitatea locală. 

Statement curatorial:

„Cu hrana nu-i de joacă. Deci nu ne jucăm de-a asigurarea hranei. De aceea le transmit fermierilor să folosească toate sursele de apă pe care le au. Sigur, acolo unde a secat sursa de apă, ce să-i facă? Fără apă nu există nici apă, nici.. Eu nu am o soluție în condițiile în care nu există apă. Cine s-o aducă, de unde s-o aducă, cum s-o aducă, cum s-o folosească în condițiile în care nu există?”

Petre Daea, Ministru al Agriculturii (iulie 2022)

Curator: Dănuț Marius Bumbac
Consultant: Lect. univ. Dr. Bogdan Iancu

Fotografiile și materialele video aparțin masteranzilor și absolvenților: Andreea Filip, Alexandru Vârtej, Ana Maria Luca, Ioana Brunet, Maria Bălănean, Riccardo Dogana, Vladimir Bulza, Mirela Bichigeanu, Ileana Gabriela Szasz, Laura-Maria Ilie

Expoziția va conține și trei filme de arhivă, proiectate în parteneriat cu Asociația One World Romania, în cadrul programului Sahia Vintage, curatoriat de Adina Brădeanu.

Copertă: Vladimir Bulza

Eveniment sponsorizat de Vinul lui Dinescu

Expoziția va putea fi vizitată pe tot parcursul evenimentului Zilele ISCOADA astfel:

Duminică, 4 septembrie, ora 19.00 – vernisaj
Luni și marți, 5-6 septembrie, de la ora 12.00 la ora 22.00
Miercuri, 7 septembrie, de la ora 12.00 la ora 17.00
Joi și vineri, 8-9 septembrie, de la ora 12.00 la ora 22.00
Sâmbătă, 10 septembrie, de la ora 12.00 la ora 18.00

Apa a avut capacități de vindecare, curățare și facilitare dintotdeauna. De ce nu ar face asta și în procesul fiziologic al nașterii? Cum se încadrează această practică în contextul nașterii din ce în ce mai medicalizate? Vorbim despre nașterea în apă și beneficiile pe care aceasta le aduce pentru mamă și bebeluș împreună cu Adelina Mitrofan Badea.

Adelina este educator prenatal, doula și ghid pentru femei în Călătoria Mamei – sarcină, naștere și postpartum. Adelina însoțește femeile și nou-născuții în aventura și provocările pe care le ridică rolurile din familia nou-formată.

Imagine: Laura-Maria Ilie

Poporul Kiribati își va pierde teritoriul dacă nivelul mării va continua să crească, iar insula lor va dispărea sub ape odată cu schimbările climatice. Filmul urmărește în paralel povestea lui Anote Tong, fostul președinte al țării, care presează comunitatea internațională să ia măsuri urgente, și traseul lui Sermary Tiare, băștinașă a insulei care decide să emigreze cu toată familia în Noua Zeelandă.

De ce nu mai avem apă și cum ne ajută designul în problema apei? Vom vorbi în detaliu despre ecosistemele în dezechilibru prin prisma permaculturii și a accesului din ce în ce mai deficitar la sursele de apă.

Tiberiu Marcu a studiat arhitectura și proiectează construcții, grădini și gospodării ecologice. În 2019 a obținut Certificatul de Designer în Permacultură și tot atunci a participat la cursul „Ecovillage Design Education”, unde a experimentat permacultura socială și cele patru dimensiuni ale sustenabilitatii. În prezent lucrează ca proiectant de permacultură în echipa IncrEdible și experimentează tehnici de regenerare a ecosistemului în gospodăria proprie. Dezvoltă mai multe proiecte  de implementare și consultanță în permacultură în echipa Sphera pentru Terra.

Imagine: Laura-Maria Ilie

Filmul urmărește poveștile a șase locuitori din Islanda, Palestina, SUA, Australia, Marea Britanie și India, care au descoperit că proiectarea sistemelor care utilizează principiile permaculturii poate fi o soluție simplă pentru multe din problemele lumii contemporane.

* Proiecție posibilă prin bunăvoința Asociației Bloc Zero

Proiectul „Smart River Cluster” explorează metodologii de reconstrucție ecologică a râurilor de munte din Țara Făgărașului, cu focus pe râul Cârțișoara. Proiectul își propune să integreze soluții bazate pe natură – cercetări aplicate ce presupun scanări ale corpului de apă, studii asupra dinamicii apelor subterane, habitatelor terestre și de apă, modelări hidraulice, cercetare antropologică etc.

Ovidiu Daneș este coordonator de proiecte de cercetare și curator la Fundația Dala, expert în democratizarea accesului la apă. În prezent coordonează proiectul Smart River Cluster. Are un doctorat în obținut la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (UB), iar din 2014 se ocupă de micro-festivalul CUCA și de anul acesta coordonează proiectul Cuca River. 

Imagine: INCAS – Institutul de cercetare Aerospațialā – Elie Carafoli – proiect Smart River Cluster

Locuitorii din comunitatea rurală Newtok, Alaska, sunt nevoiți să se relocheze din pricina schimbărilor climatice. Insula pe care se află localitatea se scufundă, nu există apă curentă, iar rata sinuciderilor crește de la an la an. Deși teritoriu american din punct de vedere administrativ, Newtok este în mod sistematic ignorat de autoritățile guvernamentale, care nu investesc nici măcar în servicii sociale de bază.

Al cui e luciul de apă? Ale cui sunt bălțile? Pornind de la povești culese prin observații și interviuri în zona Călărași, Vadu-Tașaul, Enisala-Sarichioi și Delta Dunării, Conf. univ. Dr. Claudia Câmpeanu (UB) propune o discuție despre pescuit, pescării și păsări. Putem privi apa ca o arenă politică în care se dezbate, practic și uneori violent, statutul vag și nesigur al bălților naturale și semi-naturale moștenite din sistemul de acvacultură de dinainte de 1989. La aceasta nu contribuie doar oamenii, ci și păsările ihtiofage (care se hrănesc cu pește).

Claudia Câmpeanu e antropoloagă, interesată în prezent de ecologie, păsări și conservare biologică din perspectivă antropologică. A publicat pe teme legate de dinamici etnice, migrație, turism, adaptare și peisaje culturale în Transilvania de Sud. E conferențiară la Universitatea București (Facultatea de Sociologie și Asistență Socială), unde predă cursuri de antropologie, metodologie și comunicare.

Imagine: Claudia Câmpeanu

Până în 2050, cel puțin unul din patru oameni va trăi într-o țară care suferă de lipsa de apă. Băncile, fondurile de investiții și fondurile speculative se grăbesc să investească miliarde de euro în orice are legătură cu apa, asigurându-și monopolul asupra acestei resurse și amenințând accesul la apă. Este o bătălie ideologică, politică, de mediu și, desigur, economică, iar soarta a aproape 10 miliarde de locuitori din întreaga lume depinde de rezultatul acesteia.

* Proiecție posibilă prin bunăvoința Asociației Bloc Zero

Poetul Mugur Grosu s-a născut la mare, în lagărul comunist. A învățat să înoate și să cânte la pian înainte de-a învăța să scrie și să citească. Creștea și se avânta tot mai departe în larg. Când îl chinuiau prea tare la școala de muzică, fugea pe diguri. Din primele poezii a făcut bărcuțe de hârtie pe care le-a lansat în mare de pe ultimii stabilopozi, sperând să călătorească acolo unde el nu putea ajunge. A vrut să se facă marinar, dar revoluția, l-a prins pe uscat. A dat în patima dansului când s-a prins că-i tot un fel de înot, doar într-un fluid diferit. Apoi și-a zis că înotul, de fapt, e mai degrabă un dans, nu o luptă cu apa, cum fusese deprins. La urma urmei, ne-ncepem viața într-un lichid; cu uscatul am dus prima luptă. Dacă te iei la trântă cu apa e posibil să pierzi. 

Mugur Grosu este scriitor și artist. A publicat 7 cărți, dintre care cea mai recentă este „principala morengo”, la Casa de editură Max Blecher, 2021. Este prezent cu texte în 25 de volume colective, dintre care 5 internaționale – cea mai recentă „Le blues roumain – vol.2: Anthologie désirée de poésiess” (Editions Unicité), lansată în aprilie 2021 la Paris. A publicat în majoritatea revistelor culturale din țară, iar din 2010 este editor la revista Zeppelin și platforma e-zeppelin.ro.

Imagine: Mugur Grosu

Vă invităm să luăm cina împreună la masa Metabucătăriei. Vom împărți mâncarea în spiritul comensalității, onorând spiritul comunitar. Puteți aduce orice credeți că s-ar preta pentru un picnic colectiv de seară pe o terasă din piața Obor. 

„Metabucătăria”este o masă-instalație supradimensionată construită din lemn și metal, ce a fost imaginată de Stardust Architects – Brîndușa Tudor și Anca Cioarec – și produsă de Atelier Vast. În expoziția „Cronicile Viitorilor Supereroi” (Timișoara, Kunsthalle Bega), obiectul de design a reunit arhitecți și artiști pasionați de botanică, gastronomie, textile sau materiale de construcții, deveniți pentru scurt timp „metabucătari”, care au imaginat o lume a relaționării sustenabile cu mediul înconjurător. 

Imagine: Alex Todirică (fotografie obținută cu bunăvoința Kunsthalle Bega)

Când plouă cu soare se zice că Dracu face chef cu nevastă-sa. Când e secetă, se crede că cineva a legat ploile. După loc și obicei, se fac diferite dezlegări. Momentul performativ este bazat pe obiceiul de a juca paparuda, invocată pentru a aduce ploaia și, deci, bunăstarea culturilor. Dansul avea un caracter mistic, o rugăciune către zeul Ploii. Cel care îi primea pe colindători turna apă peste aceștia, pentru ca ploaia să toarne și ea cu găleata.

Performeri: Georgia Elza, Stoica Filip, Maria Mora

Imagine: la Mintiu Gherlii, Cercetare CJCPCT Cluj 2022

ricky horror este un proiect pop punk, un demers muzical despre animale non-umane, queerness și anti-capitalism.

Imagine: Laura-Maria Ilie

Cumbia este un melanj de influențe muzicale amerindiene, africane și europene, născută cel mai probabil în secolul 19 pe coasta Caraibelor columbiene ca dans de curtare african. Cu o istorie colonială de necontestat, Cumbia a devenit o muzică de masă cu un potențial considerabil de inducere în transă, care celebrează iubirea, forța comunității și legătura mistică dintre om și restul elementelor naturale.

Duo Mercur sunt Aurel Minulescu și Victor Stutz